Turcia va organiza un al doilea tur de scrutin pe 28 mai. Niciunul dintre candidați nu au obținut peste 50%
Alegerile prezidențiale din Turcia se vor desfășura în al doilea tur de scrutin, a confirmat luni Înaltul consiliu electoral turc, întrucât nici Recep Tayyip Erdogan, aflat în funcție de 20 de ani, nici contracandidatul său Kemal Kilicdaroglu nu au obținut o victorie categorică în urma scrutinului de duminică.
Erdogan și contracandidatul său, eșec în alegeri. Urmează turul 2
Un candidat trebuie să obțină mai mult de 50% din voturi pentru a câștiga această cursă extrem de tensionată. Cum nimeni nu a trecut acest prag, se va merge la un tur de scrutin în aproximativ două săptămâni, pe 28 mai.
Cu o economie lovită, tensiuni legate de relația cu Rusia și NATO și temeri legate de o posibilă alunecare spre autoritarism, alegerile din această țară puternic divizată, cu 85 de milioane de locuitori, vine într-un moment crucial.
Mai mult de 99% din voturi au fost numărate până luni după-amiază, ora locală, a anunțat comisia electorală. Erdogan este în frunte cu 49,46% din voturi, în timp ce Kilicdaroglu, care s-a angajat să aducă schimbări și reforme economice, are 44,79%, potrivit Consiliului Electoral Suprem al Turciei (YSK).
Erdogan, în vârstă de 69 de ani, și partidul său conservator, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), cu rădăcini islamice, sunt încrezători.
„Credem cu tărie că vom continua să ne servim națiunea în următorii cinci ani”, a declarat el în fața mulțimii de susținători duminică seara târziu.
Între timp, Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, care reprezintă un front unit de șase partide de opoziție diferite, toate încercând să îl înlăture pe Erdogan, a promis că va câștiga alegerile într-un al doilea tur de scrutin.
„În ciuda tuturor calomniilor și insultelor sale, Erdogan nu a putut obține rezultatul pe care îl aștepta. Alegerile nu pot fi câștigate la balcon. Datele continuă să vină”, a declarat Kilicdaroglu duminică seara târziu.
Criză economică, tensiuni geopolitice
Erdogan, conservator, religios și naționalist, a fost prim-ministru al Turciei din 2003 până în 2014 și președinte din 2014 încoace. El s-a remarcat ca primar al Istanbulului în anii 1990 și a fost lăudat în primul deceniu al noului mileniu pentru că a adus Turcia în prim-plan ca o putere economică pe piețele emergente.
Însă ultimii ani au fost mult mai dificili pentru liderul conservator religios, ale cărui politici economice au declanșat o criză a costului vieții care i-a făcut pe turci să se lupte pentru a-și permite bunuri de bază.
Tensiunile dintre Turcia și Occident sunt în creștere, iar voci internaționale și interne critică deopotrivă guvernul lui Erdogan pentru punerea în aplicare a unor politici din ce în ce mai autocratice, cum ar fi reprimarea drastică a protestatarilor, închiderea forțată a instituțiilor media independente și extinderea dramatică a puterii prezidențiale.